Politica, intre idealuri şi acţiune

Întocmai precum exista cerinţe raţionale impuse gândirii, exista cerinţe raţionale impuse acţiunii, iar altruismul este una dintre ele” spunea Thomas Nagel.
O lecţie pe care vechii, aşa zişi, politicieni actuali o uită sau o ignoră. E uşor a vorbi vorbe. Aceştia, de prea multe ori, spun mulţimii ceea ce vrea ea sa audă şi cred că pot spune orice, să promită orice, trăind cu ideea că după vorbe poate să nu se concretizeze nimic, pentru că acest lucru a fost posibil de-a lungul timpului.
Politica nu e numai campanie electorala şi nu trebuie să mai fie făcuta doar de politicieni care aruncă perdele de fum, care simplifică realitatea sau o amplifică grosolan, in funcţie de propriile interese, folosindu-se de planul emoţional al oamenilor, prin discursuri special concepute, ziare, TV, pliante, afişe etc… pentru a crea impresia de apropiere de popor.
Actorii politici vechi se bat pentru putere, aceasta e miza jocului. Privesc in prezent, dar politica e viitor, care înseamnă viziune, soluţii, acţiune politică. Politicienii vechi au uitat să facă ceva pentru oameni, au uitat să acţioneze, adică acea activitate de elaborare şi aplicare de decizii privind rezolvarea problemelor publice, dezvoltarea societăţii in întregul ei sau in unele domenii ale sale, fiind rupţi de realitatea de jos, spre care nu au curajul sa privească. Sau, mai grav, au devenit prea indiferenţi.
Politica viitorului trebuie să contrazică vorbele lui Harold D. Lasswell care spunea că politica se refera la cine cui ce zice, pe ce cale şi cu ce efect.
In contextul actual, in care relaţiile politice reciproce dintre oameni se bazează pe “idealuri” controversate şi eronate, numai nişte idealuri diferite pot împiedica aceste relaţii să producă dezamăgire, suferinţa, dezinteres civic şi pot relansa dezbateri serioase privind ridicarea standardului de viaţa.
Oamenii au nevoie de convingeri clare, de modele, valori şi de o speranţa bine motivată. Idealurile politice trebuie să se întemeieze pe cele ale vieţii individuale. Idealul este “o stare dezirabilă, un model de perfecţiune, un prototip şi un imbold pentru activitatea prezentă, dar şi o direcţie a transfigurării ei viitoare”. Acesta ar trebui sa fie reperul in politica. Autosuficienţa marii majorităţi a clasei politice inhiba orice idee de progres şi acţiune. Prin ideal, individul caută să se autodepăşească, se perfecţionează in permanenţă, îşi propune ceva, acţionează, stabilindu-şi reperele, caile şi mijloacele de acţiune, ţelurile.
Idealurile constituie o forma de manifestare a valorilor. Politica are nevoie de valori, de prelucrarea ideilor şi de punerea lor in practica. Ea trebuie sa iasă din cercul oamenilor lipsiţi de viziune, de idealuri, de grandoare, de idei, care nu sunt reali, ci imagini confecţionate pentru a satisface starea de spirit a cetăţenilor dintr-un anumit moment.
Obiectivele politicii ar trebui să fie de a îmbunătăţi calitatea vieţii indivizilor, de a răspunde aspiraţiilor acestora, de a le oferi pârghiile responsabilităţii proprii, de a regla relaţiile dintre membrii unei comunităţi in aşa fel, încât fiecare să poată beneficia de atâta bine cat este posibil in limitele existentei sale. Adevărate provocări ale viitorului, dar dezbaterile încă se lasă aşteptate.
Să nu ştie prea importanţii noştri politicieni că inteligenţa are nevoie de provocare pentru a se dezvolta?



ing.dipl. Minerva Grama
Candidată la PREŞEDINŢIA Consiliului Judeţean şi
CONSILIUL Judeţean SIBIU